Totusi, daca mediul nu stapaneste capacitatea de a presta inginerie genetica si daca macroevolutia chiar nu poate aparea, atunci cum altfel se pot explica similitudinile genetice si biologice care exista intre diferitele specii si, intr-adevar, in toata lumea vie? Desi nu pot demonstra stiintific, creationistii cred ca singura explicatie rationala pentru asemenarile genetice si biologice dintre toate formele de viata se datoreaza unui Arhitect comun care a proiectat si a creat functii similare pentru scopuri similare si functii diferite pentru scopuri diferite, in cazul tuturor varietatilor formelor de viata, de la cele mai simple la cele mai complexe. Chiar si oamenii angajeaza acest principiu al designului comun in planificarea arhitecturii variate a cladirilor.
Daca oamenii trebuie sa utilizeze inteligenta pentru a performa ingineria genetica, pentru a manipula cu sens codul genetic, atunci ce spune acest lucru despre codul genetic insusi? Multi au confundat selectia naturala cu evolutia insasi. Da, Charles Darwin a aratat ca selectia naturala apare in natura, dar ceea ce multi nu inteleg este ca selectia naturala in sine nu produce trasaturi sau variatii biologice.
Selectia naturala nu poate decat "selecta" din varietatile biologice care sunt produse si care au valoare de supravietuire. Chestiunea reala este ce variatii biologice pot fi produse pe cale naturala? Ce variatii biologice sunt posibile natural? Cand o transformare biologica are loc pentru o specie si aceasta noua variatie (schimbarea culorii pielii de exemplu) ajuta acea specie sa supravietuiasca in mediul sau, atunci acea variatie va fi prezervata (selectata) si va fi transmisa urmasilor. Acest proces poarta denumirea de "selectie naturala" sau "supravietuirea celui mai adaptat". Dar niciuna dintre cele doua situatii nu are nimic de a face cu producerea de noi caracteristici si variatii.
Termenul "selectie naturala" este pur si simplu o figura de stil. Natura, desigur, nu face selectii constiente sau active. Este un proces in intregime pasiv.
Darwin nu a inteles ce anume produce variatiile bilogice. El, pur si simplu, a presupus ca orice fel de schimbare biologica este posibila in viata. Totusi, stim astazi ca trasaturile biologice si diversitatea sunt determinate de codul genetic.
Selectia naturala functioneaza impreuna cu evolutia, dar nu este evolutie in sine. Cata diversitate biologica sau cata evolutie este posibila, natural, in natura? Asa cum am vazut, toate varietatile bilogice sau evolutive sunt limitate la speciile vegetale si animale. Un alt motiv pentru care macroevolutia nu este posibila in natura il constituie faptul ca un organ pe jumatate evoluat (si deci nefolositor) in asteptarea a milioane de ani de evolutie pentru a fi completat de mutatii, ar fi o carenta si un handicap pentru o specie - nu tocmai candidatul ideal pentru selectia naturala. De fapt, cum ar fi putut supravietui speciile de-a lungul milioanelor de ani, in timp ce organele lor vitale (sau necesare) se aflau inca in proces de... evolutie?
Cum, spre exemplu, respirau, mancau si se reproduceau animalele, daca organele lor respiratorii, digestive si reproducatoare era incomplete si inca evoluau? Cum alungau speciile posibilii germeni care le amenintau viata, daca sistemul lor imunitar nu era inca deplin evoluat?
Omul de stiinta si creationistul Walt Brown, in fantastica sa lucrare "La inceputuri", pune punctul pe"i" in urmatoarea fraza: "Toate speciile par integral si nu partial dezvoltate. Ele prezinta un anumit design. Nu exista exemple de pene, ochi, piele, tuburi (artere, vene, intestine etc.) sau orice dintre celelalte mii de organe vitale, pe jumatate dezvoltate. Tuburile care nu sunt 100% complete reprezinta o carenta; la fel si organele sau partile corpului partial dezvoltate. De exemplu, daca un picior al unei reptile ar fi sa evolueze intr-o aripa de pasare, ar deveni un picior defectuos cu mult inainte sa se transforme intr-o aripa eficienta".
Stiinta nu poate dovedi ca suntem aici gratie Actului de Creatie savarsit de Cineva, dar stiinta nu poate demonstra nici ca suntem aici accidental sau prin macroevolutie. Nimeni nu a putut constata indubitabil niciuna dintre aceste posibilitati. Ambele sunt acceptate prin conventie. Problema este care dintre conventii detine mai mult adevar, teoria macroevolutionista a lui Darwin sau teoria creationista?
Daca niste astronauti de pe Pamant ar descoperi figurile unor persoane asemanatoare celor de la Muntele Rushmore pe o planeta nelocuita, atunci nu ar exista niciun fel de metoda stiintifica prin care sa se dovedeasca daca ele au fost create de cineva sau au aparut prin procese aleatorii de eroziune. Niciuna dintre pozitii nu ar fi stiinta, insa argumente stiintifice ar putea fi facute pentru sustinerea uneia sau a celeilalte.
Ceea ce credem noi despre originile vietii ne influenteaza filosofia si valorile precum si perspectiva pe care o avem asupra noastra si a celorlalti. Aceasta nu este o chestiune minora. Doar pentru ca legile stiintei pot explica felul in care viata si universul opereaza si functioneaza nu inseamna ca nu exista un Arhitect al lor. Este rational sa credem ca nu exista niciun proiectant in spatele aeroplanelor doar pentru ca legile fizicii pot explica felul in care acestea functioneaza?
Legile naturale sunt adecvate sa explice cum functioneaza ordinea vietii, a universului si chiar a unui cuptor cu microunde, dar prea putin pot ele explica originea unei asemenea aranjari. Desigur ca, odata ce exista o celula completa si vie, atunci programele genetice si mecanismele biologice intra in actiune pentru a directiona si a organiza moleculele astfel incat sa se dezvolte mai multe celule. Dar intrebarea este cum a aparut viata din nimic, atunci cand niciun mecanism coordonator nu exista in natura si cand natura insasi nu exista?
Cu siguranta raman multe lucruri de spus pe marginea acestui subiect. Cercetatorii, evolutionisti sau creationisti, dezvolta teorii despre o multime de chestiuni stiintifice (fosilele, asa numitele legaturi tranzitionale, diversitatea biologica, originea vietii, anatomia comparativa, organele vestigii, varsta Pamantului etc.). De asemenea, se pun numeroase intrebari si se dau o multime si variata gama de raspunsuri mai mult sau mai putin complexe referitoare la continutul Bibliei (inclusiv legat de creatie si evolutie, de Arca lui Noe si de felul in care dinozaurii se potrivesc in Scripturi).
In ciuda faptului ca asemenea dileme ii anima pe ganditori si cercetatori de mii de ani, iar in ultimele doua secole - poate - mai mult ca niciodata, se pare ca ne lipseste inca unealta cognitiva care sa ne raspunda la intrebarile existentiale: "cine suntem?", "de unde venin?", "incotro ne indreptam?".
[Descopera.ro]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu